|
1. Ce este e-guvernarea?
Guvernarea electronică (sau guvernarea digitală) este un termen care rezumă utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) în furnizarea de servicii publice cetățenilor.
Printre principalele obiective ale e-guvernării se numără creșterea satisfacției cetățenilor și încurajarea participării acestora la guvernare. Îmbunătățirea eficienței muncii și a calității serviciilor furnizate de autoritățile executive, judiciare și legislative, care permit schimbul de informații între diferitele sisteme de informații administrative și, în general, e-guvernare.
Termenii "guvernare electronică" și "guvernare internet" nu sunt ambigue. E-guvernarea include atât utilizarea tehnologiilor bazate pe Internet, cât și a altor tehnologii informatice pentru atingerea obiectivelor sale (de exemplu, Bluetooth, GIS, tehnologii de comunicații mobile etc.).
În Bulgaria, există câteva servicii publice online în cadrul unor administrații publice, ca parte a unui e-guvern - Agenția Națională de Administrare a Rețelei (ANR), Registrul Comerțului (TR), Institutul Național de Asigurări Sociale (NSSI) și unele administrații municipale.
2. Ce este un guvernator regional?
Guvernatorul regional este un organism teritorial unic al puterii executive din Bulgaria cu o competență generală.
El este un reprezentant al guvernului și al statului într-una din regiunile raionale. El urmărește politica cabinetului pe teritoriul încredințat. El este numit de către Consiliul de Miniștri (nu de către primul ministru) și nu este un organism de mandat - adică poate fi schimbat în orice moment. Guvernatorul regional este asistat de o administrație regională, pe care o conduce, și de guvernatorii adjuncti ai districtului desemnați de premier.
Este un organism desemnat constituțional și statutul său este stabilit în principal de Legea privind administrația (LA). Guvernatorul regional exercită controlul administrativ prin asigurarea legalității actelor autoguvernării locale (Consiliul municipal) și a administrației locale (primarii). El are dreptul de a contesta în fața instanțelor administrative deciziile ilegale ale consiliilor municipale, oprind astfel punerea lor în aplicare în ceea ce privește actele administrative individuale și generale și efectul acestora, atunci când este vorba de actele administrative statutare (ordinele Consiliului municipal). În plus, guvernatorul regional are dreptul de a readuce actele ilegale la consiliile municipale pentru rediscutare, care poate depăși dreptul de veto cu o majoritate absolută (50% + 1 din toți consilierii municipali). Guvernatorul regional exercită, de asemenea, control asupra primarilor municipalităților, având dreptul de a-și retrage actele ilegale. În îndeplinirea atribuțiilor lor, guvernatorii regionali emit ordine (așa cum fac majoritatea organismelor unice). O putere importantă a guvernatorului regional este controlul pe care îl exercită asupra unităților teritoriale ale autorităților centrale executive (de exemplu, inspecțiile regionale).
3. Ce este o municipalitate?
Municipalitatea este o unitate administrativ-teritorială. Se compune din una sau mai multe așezări adiacente, în care oamenii trăiesc și acționează împreună, oamenii depun eforturi comune pentru a-și rezolva problemele cotidiene. Numele municipalității este, în majoritatea cazurilor, numele localității - centrul său administrativ.
Teritoriul municipalității este determinat de teritoriul municipalităților sau de localitățile incluse în acestea. Primăriile sunt unități administrative și teritoriale constitutive ale municipalității și acoperă una sau mai multe așezări adiacente.
Municipalitatea este o entitate juridică. Are un buget autonom, ale cărui surse financiare permanente sunt stabilite prin lege. Municipalitatea are dreptul să dețină proprietăți, pe care le utilizează în interesul comunității teritoriale.
4. Pentru care activități este responsabilă municipalitatea?
În primul rând, municipalitatea trebuie să soluționeze majoritatea problemelor legate de: curățenia / colectarea și tratarea deșeurilor menajere; construcția și întreținerea străzilor, parcurilor, grădinilor, iluminatului stradal, cimitirelor; planuri generale și detaliate de dezvoltare urbană; prețurile serviciilor municipale; grădinițe și scoli; numirile și concedierile funcționarilor publici municipali - aceia care lucrează direct în administrație, în centrul municipalității sau în zonă și în primărie; proprietăți municipale, companii și întreprinderi / incl. cei care le administrează /; sporturile locale, facilitățile turistice și alte activități de agrement;
Primăria este responsabilă pentru construirea și întreținerea clădirilor și a cheltuielilor de întreținere (salarii etc.) a școlilor sale / primare și secundare /; policlinici și spitale; teatre, biblioteci, muzee / are angajamente financiare /; centre de asistență socială; monumemte culturale, istorice și de arhitectură. Persoanele care lucrează în toate aceste unități sunt numite și demise de către șeful unității. Directorii lor sunt, la rândul lor, numiți de ministerul respectiv sau de structurile sale teritoriale.
5. Ce înseamnă autoritățile locale?
Autoritățile locale sunt autoritățile municipale care, în virtutea unei legi, au dreptul de a lua anumite decizii de conducere. Pentru Bulgaria, acestea sunt Consiliul Municipal și primarul. Ambele organe sunt alese de oamenii din comunitatea locală.
6. Despre ce și cum pot oamenii să influențeze direct administrația municipală?
Participarea directă a oamenilor la guvernarea afacerilor municipale și la formarea politicii municipale este garantată în mod legal. Se poate exercita acest drept în principal prin trei forme: un referendum local, o adunare generală și o petiție. Aceste forme de democrație directă pot fi folosite de toți cetățenii bulgari cu drepturi electorale. Prin referendumurile locale, pot fi soluționate probleme locale importante, care sunt în competența autorităților locale sau menționate explicit într-o lege. Referendumul local poate fi organizat în întreaga municipalitate sau individual în zonă, primărie, așezare - în funcție de natura problemei rezolvate. Un referendum local nu poate rezolva problemele legate de bugetul municipal, impozitarea și problemele pentru care o lege specială prevede o comandă specială. Decizia de organizare a unui referendum local este luată de consiliul municipal cu majoritate calificată, cheltuielile fiind suportate de bugetul municipal. Adunarea Generală este o altă formă de implicare directă a oamenilor în rezolvarea problemelor locale din municipiu, zonă, primărie sau localitate / localitate /. La astfel de întâlniri, oamenii pot rezolva probleme legate de: clădirea publică și salubritate; regulile de utilizare a proprietăților municipale; organizarea conservării patrimoniului agricol și a pădurilor municipale; menținerea ordinii publice și alte aspecte prevăzute de lege. Printr-o petitie, se poate face o propunere catre consiliul municipal pentru rezolvarea unor probleme importante. Oamenii au dreptul să inițieze o petitie dacă o susțin cel puțin 100 de alegători cu semnăturile lor, iar dacă trăiește într-un oras cu o populație de până la 200 de persoane - cel puțin o cincime din alegători. Se poate spune că petiția este o formă de propunere colectivă adresată consiliului municipal pentru rezolvarea unei probleme date.
1. Ce este e-guvernarea?
În general, e-guvernarea desemnează toate tranzacțiile (adică furnizarea de servicii și informații publice) care implică guvernul, pe de o parte, și cetățenii, întreprinderile și alte agenții ale guvernului, pe de altă parte, și care se desfășoară, chiar dacă parțial, prin mijloace electronice.
2. Ce este un guvernator regional?
Guvernatorul regional, in România, este reprezentat de președintele consiliului județean. Acesta este un funcționar public ales pentru a gestiona din punct de vedere economic, social și administrativ, județul.
3. Ce este o municipalitate?
Municipiul este o unitate administrativ-teritorială a unei țări.
Astăzi, cuvântul municipiu, în dependență de țară, desemnează diverse tipuri de unități administrativ-teritoriale, de obicei orașe mari cu rolul sporit economic, social, politic și cultural.
Municipiul este condus de un colectiv de organe administrative, numit municipalitate, compus din primar și consiliul municipal.
4. Pentru care activități este responsabilă municipalitatea?
Primarul este un politician care are rolul de autoritate executivă oficială a municipalității.
Primarii sunt autorităţi executive prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, astfel cum rezultă din art. 23 alin. (1) al Legii organice a administraţiei publice locale nr. 215/2001.
Atât Constituţia precum şi Legea nr. 215/2001 prevăd faptul că primarii, în calitate de autorităţi executive prin care se realizează autonomia locală şi se rezolvă treburile publice din comune şi oraşe, se aleg în condiţiile legii,funcita de primar implica numeroase responsabilitati.
1.Atributiile primarului sunt prevăzute în art. 63 din Legea nr. 215/2001 si pot fi clasificate după cum urmează:
a) atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii;
b) atributii referitoare la relatia cu consiliul local;
c) atributii referitoare la bugetul local;
d) atributii privind serviciile publice asigurate cetătenilor;
e) alte atributii stabilite prin lege.
(2) In temeiul alin. (1) lit. a), primarul indeplineste functia de ofiter de stare civilă si de autoritate tutelară si asigură functionarea serviciilor publice locale de profil, atributii privind organizarea si desfăsurarea alegerilor, referendumului si a recensămantului. Primarul indeplineste si alte atributii stabilite prin lege.
(3) In exercitarea atributiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul:
a) prezintă consiliului local, in primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială si de mediu a unitătii administrativ-teritoriale;
b) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte si informări;
c) elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială si de mediu a unitătii administrativ-teritoriale si le supune aprobării consiliului local.
5. Ce înseamnă autoritățile locale?
Autoritatea publică locală o reprezintă orice organ de stat sau al unităţilor administra-tiv-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate a.p., în sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.
6. Despre ce și cum pot oamenii să influențeze direct administrația municipală?
Relaţia administraţie publică – cetăţeni a fost întotdeauna una destul de controversată, ambele părti având destul de multe lucruri de reproşat una celeilalte. Lipsa de profesionalism a funcţionarilor, birocraţia excesivă, corupţia care domneşte peste tot dar oficial nu există, mersul greoi al procedurilor administrative, lipsa de profesionalism în relaţiile cu publicul, aglomeraţia, confuziile sau erorile angajaţilor, lipsa de informare în randul publicului sunt în mare, problemele care intervin în aceasta relaţie administraţie-administraţi.
Transparenţa trebuie să devină o componenta esenţială a instituţiilor publice, ea este mai curând o prevedere a legii, distanţa dintre gradul actual de transparenţă al instituţiilor şi obiectivele fixate prin lege fiind destul de însemnată.
Una dintre responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale este să permită membrilor comunităţilor să participe în procesul de luare a deciziilor. Dar, acest lucru presupune deschidere din partea autorităţii prin informarea constantă a celor pe care îi guvernează astfel încat aceştia să fie capabili în a-şi expune ideile, pro sau contra.
Cetăţenii pot participa la procesele reglementate de Legea transparenţei fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţa politică, avere sau origine socială. Gradul de participare influenţează procesul de planificare şi de luare a deciziilor.
Într-o instituţie publică, desfăşurarea activităţii în limita standardelor prevăzute de Legea 52/2003 presupune accesul publicului la procesul de luare a deciziilor simultan cu menţinerea operativităţii procesului de consultare publică. Acest lucru se poate realiza în două direcţii: fiecare instituţie trebuie să ia măsurile necesare pentru informarea publicului cu privire la noile reglementări intrate în vigoare şi, de asemenea, are obligaţia de a sprijini cetăţenii în exercitarea drepturilor lor – în cazul de faţă – dreptul de liber acces la informatiile de interes public.