|
|
|
|
Ca urmare a realizării lacului de acumulare Porțile de Fier I, vechea vatră a orașului a fost inundată în 1970, iar populația a fost strămutată pe un nou amplasament, incluzând terasele Dunării și ale Cernei și versantul de sud al Munților Almăjului, unde s-a construit un oraș complet nou (1966-1971), care a înglobat și satele Jupalnic, Tufari și Coramnic.
Localizare
Distanța de la Orșova până în municipiul Drobeta Turnu Severin este de 29,1 km, pe DN 57 și apoi DN 6. Localitățile învecinate sunt Eșelnița (6 km) și Topleț (10 km). Peste Dunăre, în Serbia, se găsește localitatea Tekija. Cea mai scurtă legătură rutieră între cele două localități măsoară 35 km, peste podul de la Porțile de Fier. În linie dreaptă distanța dintre cele două localități este de 2 km.
Istoric
Istoria Orșovei este foarte veche. Romanii au construit aici castrul Dierna, așadar prima atestarea documentară a localității datează din perioada romană, secolul II e.n. După Evul Mediu timpuriu, reapare menționată în documente în secolul al XIV-lea, fiind vorba despre o cetate de piatră. Mai târziu va fi un avanpost al austriecilor pe Dunăre, făcând parte din regiunea Banatului.
În 1910 este deschis șantierul naval. După Unirea Banatului cu România, este declarată oraș (la 1923). Dezvoltarea economică a Orșovei în perioada interbelică s-a desfășurat în jurul cărbunelui extras de la Mehadia și utilizat în rafinăria construită în port. La reforma administrativ-teritorială din 1968, orașul și zona împrejmuitoare este trecută în administrarea județului Mehedinți.
A făcut parte din provincia romană Dacia. În arealul localității au fost descoperite urmele castrului roman Dierna, care a fost ridicat la rang de municipiu în anul 193.
Localitatea a fost menționată în Gesta Hungarorum sub numele Urscia, cu ocazia luptelor românilor conduși de Glad împotriva triburilor maghiare în anul 934. Denumirea de Urscia este disputată cu localitatea sârbeasca Vârșeț dar sârbii consideră totuși că numele Vârșeț este sigur sârbesc.
Subiect de dispută între principele muntean Litovoi și Regatul Ungariei, localitatea rămâne o vreme în posesia domnitorilor munteni, trecând însă o dată cu numirea lui Iancu de Hunedoara, ca ban al Severinului, în posesie maghiară.
În anul 1524 cetatea Orșova (inclusiv localitatea) a fost cucerită de turci și stăpânită de aceștia până în anul 1688. Din anul 1664 Orșova a devenit centru administrativ al unui sangeac.
În anul 1688 localitatea a fost cucerită de austrieci iar în 1768 a devenit sediul unui garnizoane de graniță austriece, atacată și distrusă în 1819 de Tudor Vladimirescu în urma unui incident de graniță româno-austriac.
În anul 1916 așezarea a fost ocupată pentru scurt timp (august-septembrie) de armata română, respinsă și înfrântă în contraofensiva condusă de generalul Erich von Falkenhayn.
În anul 1919 fostul comitat Caraș-Severin a intrat în componența Regatului României.
În anul 1923 Orșova a fost declarată oraș.
Cu ocazia reformei administrative din anul 1968 a fost trecută în componența județului Mehedinți.
Economie
Industria extractivă este reprezentată prin exploatări de bentonit, de crom, granit și balast. Principalele industrii dezvoltate la nivelul orașului sunt: industria energetică, construcții de nave fluviale, industria constructoare de motoare, generatoare și transformatoare electrice, industria de prelucrare a minereurilor neferoase (feldspat, azbest, cuarț, talc) și de prelucrare a lemnului, industria textilă.
Obiective turistice
Relieful Orșovei
Mănăstirea Sfânta Ana, Orșova
Biserica Catolica, Orșova
Capul lui DECEBAL REX
Clisura Dunarii
Golful Dunarii
Barajul Portile de Fier 1